Higroma (umflătură la articulaţiile mâinii sau piciorului): răspunsuri la cele mai importante întrebări
DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI
Data ultimei actualizări:
Volum: 6 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.
Cuprins:
-
Higroma (umflătură la articulaţiile mâinii sau piciorului): răspunsuri la cele mai importante întrebări
- Ce sunt higromele? De ce apar aceste formaţiuni?
- Cum arată higroma? Prin ce semne şi simptome se manifestă aceasta?
- Higroma este periculoasă? Ce urmări şi complicaţii poate provoca aceasta? Higroma trebuie îndepărtată obligatoriu, dacă nu creează disconfort?
- Cum pot scăpa de higromă?
- Higroma se poate forma din nou după ce este îndepărtată?
Ce sunt higromele? De ce apar aceste formaţiuni?
“Bună ziua! Câţiva ani în urmă, pe mâna stânga, la încheietură, mi-a apărut o umflătură ciudată. La început, credeam că e vorba de un os ceva mai proeminent, dar mai apoi am observat că umflătura creşte şi doare atunci când îndoi mâna.
Am mers la medicul de familie. Acesta mi-a dat bilet de trimitere la chirurg. Chirurgul a examinat umflătura, mi-a spus că e vorba de o higromă şi mi-a propus să o îndepărtez. Acum nu ştiu ce să fac: să mă operez sau nu? Lămuriţi-mă, vă rog, ce înseamnă o higromă şi de ce mi-a apărut pe mână? Ce se întâmplă dacă nu o îndepărtez? Pot să scap altfel de higromă, fără intervenţie chirurgicală?”
“Umflătura de la încheietură” descrisă mai sus ar putea fi, într-adevăr, o higromă.
Din punct de vedere medical, higroma reprezintă o pungă umplută cu un lichid vâscos ca de consistenţa mucusului.
De cele mai multe ori, higromele se formează în regiunea articulaţiilor mari şi tendoanelor de la diferiţi muşchi ai mâinii (de exemplu, la încheietura mâinii) sau piciorului (de pildă, în partea posterioară a genunchiului sau a gleznei).
Higromele pot să apară şi la nivelul degetelor (la articulaţiile dintre falanga mijlocie şi falanga ultimă sau lângă unghie).
Higromele nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea omului, iar în cazurile în care nu provoacă disconfort şi nici dureri, acestea nu trebuie îndepărtate sau tratate în niciun fel.
Mai jos, în articolul nostru, vom oferi răspunsuri la cele mai importante întrebări privind problema în cauză.
Care sunt cauzele apariţiei higromelor?
Higromele situate în regiunea articulaţiilor mari se pot forma după ce se rupe membrana compactă care le protejează. În acest caz, teaca sinovială iese în afară, iar prin fisură începe să se scurgă lichidul care umple articulaţia. Aceste higrome se numesc, în limbaj medical, chisturi sinoviale.
În alte cazuri, higromele se formează în regiunea articulaţiei sau tendonului în urma acumulării de ţesut conjunctiv distrus (de exemplu, la degete). Aceste higrome se numesc chisturi mixoide. Formaţiunile respective apar cu precădere la oamenii mai în vârstă.
Deşi higromele se formează la mulţi oameni, cauzele exacte ale apariţiei acestora nu sunt cunoscute până la capăt.
Potrivit specialiştilor în domeniu, apariţia higromelor în regiunea articulaţiilor mari ar putea fi legată de traumatismele articulaţiilor respective. Cu toate acestea, legătura dintre formarea higromelor şi traumatismele articulaţiilor nu se atestă în toate cazurile.
O altă cauză ar putea fi inflamaţia persistentă a ţesuturilor din jurul articulaţiei, care distruge o parte din ţesutul conjunctiv.
Cum arată higroma? Prin ce semne şi simptome se manifestă aceasta?
Mulţi oameni îşi descriu “higromele” ca pe nişte “formaţiuni compacte” sau “umflături” destul de dure, elastice, care apar în regiunea articulaţiilor.
Dacă vom expune la o lumină puternică higromele (de exemplu, vom lumina, într-o odaie întunecată, umflătura cu o lanternă de buzunar) din regiunea articulaţiilor mari (de exemplu, încheietura mâinii), acestea vor părea translucide ca o băşică umplută cu un lichid străveziu.
Higromele de la degete pot arăta ca nişte proeminenţe mici, asemănătoare cu negii. De regulă, pielea de pe aceste higrome devine mai întunecată şi mai subţire.
Higromele din regiunea articulaţiei radiocarpiană (la baza mâinii) sau de la nivelul degetelor pot provoca dureri atunci când omul îşi îndoaie mâna, ridică o greutate sau se sprijină de o suprafaţă.
Higroma din regiunea articulaţiei genunchiului poate provoca dureri în timpul mersului.
La unele persoane, higroma de la încheietura mâinii exercită o oarecare presiune asupra vaselor sangvine şi nervilor din preajmă. În aceste cazuri, poate amorţi, parţial, palma sau degetele, omul nu poate mişca degetul mare al palmei sau nu poate îndoi până la capăt celelalte degete.
Higroma este periculoasă? Ce urmări şi complicaţii poate provoca aceasta? Higroma trebuie îndepărtată obligatoriu, dacă nu creează disconfort?
Higroma nu prezintă niciun risc pentru viaţa şi sănătatea omului. Din acest motiv, dacă formaţiunea în cauză nu vă deranjează din punct de vedere cosmetic şi nu provoacă dureri, ea nu trebuie îndepărtată.
Pe de altă parte, dacă higroma vă provoacă disconfort, dureri sau reduce mobilitatea articulaţiei, puteţi merge la medicul chirurg sau traumatolog pentru a o îndepărta. După cum vom arăta ceva mai jos, în multe cazuri higroma poate fi îndepărtată şi fără operaţie.
Cum pot scăpa de higromă?
De cele mai multe ori, pentru a diagnostica “higroma”, medicul trebuie doar să examineze şi să pipăie “umflătura” şi să vă întrebe când şi cum a apărut aceasta. Pentru a preciza diagnosticul şi determina structura higromei, medicul vă poate prescrie o radiografie sau o ecografie a articulaţiei.
În funcţie de dimensiunile, structura şi situarea higromei, medicul vă poate propune diverse modalităţi de tratament.
Îndepărtarea higromei fără intervenţie chirurgicală
Medicul vă poate propune, drept cel mai simplu tratament, să vă strivească higroma. Acest tratament este potrivit pentru higromele situate în dreptul oaselor (de exemplu, la încheietura mâinii), care s-au format relativ recent şi ai căror pereţi încă nu s-au îngroşat.
Pentru a strivi higroma, medicul apasă puternic cu degetul pe aceasta. Sub presiune, higroma se sparge, iar lichidul din care e alcătuită se scurge sub piele. Higroma dispare fără urmă, iar lichidul scurs se resoarbe în întregime odată cu timpul.
Puncţia higromei
Unii medici le recomandă pacienţilor puncţia (înţeparea învelişului) higromei. Cu ajutorul unui ac special, fixat de o seringă, medicul străpunge higroma şi extrage conţinutul acesteia. Pentru a o îndepărta cu totul, medicul ar putea fi nevoit să repete puncţia de câteva ori.
După cum spuneam mai sus, formarea higromelor ar putea fi legată de inflamaţia persistentă a ţesutului conjunctiv care împrejmuieşte articulaţia. Din această cauză, unii medici propun pacienţilor să le injecteze, în regiunea higromei, hormoni corticosteroizi care au o acţiune antiinflamatorie puternică şi de durată.
Intervenţia chirurgicală de îndepărtare a higromei
În cazurile în care nu este posibilă îndepărtarea higromei prin alte mijloace, medicul vă poate propune o intervenţie chirurgicală. Adică îndepărtarea formaţiunii printr-o incizie mică pe piele sau prin mai multe orificii la fel de mici, cu ajutorul unor instrumente chirurgicale speciale (operaţia artroscopică).
Dacă doriţi să îndepărtaţi higroma din considerente estetice, consultaţi neapărat medicul înainte de operaţie privind cicatricele care se pot forma după intervenţie. Vezi Cum poate fi prevenită apariţia cicatricelor.
Higroma se poate forma din nou după ce este îndepărtată?
Apariţia repetată a higromei la ceva timp după operaţie este foarte posibilă. Din păcate, în prezent nu există o schemă de tratament care ar putea preveni reapariţia higromei.
Potrivit observaţiilor clinice ale specialiştilor, după îndepărtarea higromei prin intervenţie artroscopică, aceasta reapare mai rar. Din motivul dat, în cazurile în care există posibilitatea de a îndepărta higroma prin această metodă, se apelează la operaţia artroscopică.
- Medscape.com. Ganglion Cyst
- Medscape.com. Digital Mucous Cyst