Alopecia androgenetică (calviţia) la bărbaţi şi la femei: răspunsuri la cele mai importante întrebări

Calviţia şi alopecia androgenetică la bărbaţi

De ce chelesc bărbaţii? Pot opri acest proces şi reface părul căzut?

“Bună ziua! Am 37 de ani. Câţiva ani în urmă am observat că a început să-mi cadă părul. Acum chelia a avansat mai sus de frunte, e destul de vizibilă. Recent, privindu-mă în oglindă, am constatat că părul a început să mi se rărească şi pe creştet.

Să înţeleg că este vorba de o calviţie determinată de înaintarea în vârstă? Tatăl meu a început şi el să chelească la maturitate şi acum chelia îi acoperă practic tot capul.

N-aş putea spune că această problemă îmi creează un mare disconfort, dar aş vrea să ştiu dacă, în prezent, există metode de tratament care pot opri chelirea? În internet am dat de foarte multă publicitate şi informaţii în această privinţă, dar cred că e vorba, în fond, de o şarlatanie. N-aş dori să-mi pierd în zadar timpul şi banii. Există vreun remediu cu adevărat eficient?”

În prezent, există mai multe metode de tratament capabile, în unele cazuri, să stopeze chelirea, dar şi să restabilească, parţial, creşterea părului în regiunile unde acesta deja a “căzut”.

Mai jos, reieşind din rezultatele cercetărilor ştiinţifice, în cadrul cărora aceste metode de tratament au fost studiate, vom arăta cât de eficiente sunt metodele date şi în ce constau acestea.

În medicină, chelirea care are loc odată cu înaintarea în vârstă a bărbaţilor se numeşte alopecie androgenetică. Termenul dat se descifrează ca “pierderea părului determinată de activitatea hormonilor sexuali masculini – androgeni”. Aceasta este cauza cea mai răspândită a căderii părului la bărbaţi.

În cazul alopeciei androgenetice, calviţia afectează, de regulă, anumite regiuni ale scalpului, după un tipar caracteristic (fruntea e cheală, creştetul este chel sau în plin proces de chelire, părul de pe părţile laterale ale capului rămâne intact). Alopecia androgenetică se mai numeşte şi Pattern alopecia, de la englezescul “pattern” – ceva ce se întâmplă după un anumit şablon, tipar.

Care sunt cauzele ce determină căderea părului şi chelirea în cazul alopeciei androgenetice la bărbaţi?

Dezvoltarea calviţiei în cazul alopeciei androgenetice la bărbaţi, după cum se poate presupune chiar şi din denumirea acestei condiţii, este legată de activitatea hormonilor sexuali masculini – androgenii.

Hormonul principal din grupul androgenilor este testosteronul. Acţiunea fiziologică a androgenilor şi, în particular, a testosteronului, constă în formarea caracterelor tipice ale organismului masculin: substanţele date susţin creşterea muşchilor şi a oaselor, stimulând, totodată, creşterea părului de pe corp şi de pe faţă. Cu toate acestea, în cazul majorităţii bărbaţilor, androgenii exercită asupra părului de pe cap o acţiune contrarie. În celulele din rădăcinile firelor de păr de pe frunte şi creştet, testosteronul este supus acţiunii unui ferment specific (denumirea medicală: 5-alfa reductază de tip II), care îl preschimbă într-un hormon şi mai puternic – dihidrotestosteron. Pe măsură ce bărbatul se maturizează, dihidrotestosteronul începe să blocheze funcţia rădăcinilor firelor de păr (în termeni medicali: foliculi piloşi) şi conduce la transformarea firelor de păr normale în fire subţiri, scurte şi incolore, asemănătoare cu cele care acoperă pielea netedă a corpului, de exemplu, fruntea, nasul etc.

Cantitatea totală de testosteron şi de alţi hormoni în organismul bărbaţilor care “chelesc” rămâne, de regulă, la un nivel normal.

De ce chelesc pe creştet, dar nu şi părţile laterale ale capului?

Pielea din diferite regiuni ale corpului are proprietăţi biochimice diferite. De exemplu, pielea de la tâmple sau de la ceafă conţine o cantitate mai mare (în raport cu pielea de pe creştet sau de pe frunte) de aromatază, ferment ce transformă testosteronul în hormoni de tipul estradiolului şi estronului care, spre deosebire de dihidrotestosteron (v. mai sus), nu blochează funcţia foliculilor piloşi.

Este adevărat că alopecia androgenetică se transmite pe cale ereditară?

În cadrul cercetărilor ştiinţifice, s-a stabilit că, la bărbaţi, predispoziţia pentru alopecia androgenetică este determinată genetic şi se transmite pe cale ereditară (“se moşteneşte”).

Probabilitatea dezvoltării alopeciei androgenetice la un bărbat anume este mai mare dacă la tatăl acestuia calviţia a fost determinată de aceeaşi cauză. Pe de altă parte, bărbaţii, ai căror taţi nu au suferit de calviţie, vor evita, după toate probabilităţile (dar nu numaidecât), această problemă.

După părerea cercetătorilor, la bărbaţii cu predispoziţie genetică pentru alopecia androgenetică, în rădăcinile firelor de păr ar putea fi prezenţi mai mulţi receptori capabili să interacţioneze cu dihidrotestosteronul sau ar putea fi atestată o activitate sporită a fermentului 5-alfa reductază de tip II, care sintetizează hormonul dat (v. mai sus).

Ce mi se va întâmpla mai departe? Voi continua să chelesc?

Da. Fără tratament, chelirea, determinată de alopecia androgenetică, odată începută, va progresa treptat.

De ce unii bărbaţi încep să chelească mai devreme decât alţii?

Unii bărbaţi, într-adevăr, încep să chelească mai devreme decât alţii. După toate aparenţele, vârsta la care începe chelirea este, de asemenea, determinată genetic.

Studiile statistice arată că, până la 30 de ani, încep să chelească circa 16% din bărbaţi. Pe la 50 de ani, calviţia, mai mult sau mai puţin accentuată, afectează peste 50% din bărbaţi. Către 70 de ani, peste 80% din bărbaţi îşi pierd părul (deseori, într-o măsură considerabilă).

Ce metode de tratament contra căderii părului sunt accesibile în momentul de faţă, cât de eficiente sunt acestea şi în ce constau ele?

În prezent, pentru a preveni căderea ulterioară a părului şi a reface firele de păr în regiunile unde acestea au căzut deja, se utilizează 2 tipuri de medicamente:

1. Minoxidil în formă de loţiune sau de spumă care poate fi aplicată pe pielea capului.
2. Finasterid în formă de pastile, administrate oral.

Date-cheie privind utilizarea minoxidulului pentru tratamentul calviţiei la bărbaţi

• Mecanismul de acţiune a minoxidulului nu se cunoaşte în momentul de faţă. Iniţial, medicamentul a fost creat pentru a trata hipertensiunea arterială.
• Dacă optaţi pentru minoxidil, loţiunea sau spuma vor trebui aplicate pe pielea afectată de alopecie de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara).
• În prima etapă de utilizare a minoxidilului, acesta poate accelera căderea firelor de păr. Acest lucru este normal şi este determinat de faptul că minoxidilul forţează foliculii piloşi să “renunţe” la firele de păr vechi şi să înceapă sintetizarea substanţei necesare pentru firele de păr noi. Căderea părului încetează abia peste câteva săptămâni sau luni de la începerea tratamentului.
• Primele rezultate pozitive pot deveni vizibile peste 4-6 luni. Dar numai peste 1 an de zile, veţi putea aprecia eficienţa reală a tratamentului.
• De regulă, sub acţiunea minoxidilului, procesul de chelire este stopat, iar în regiunile deja afectate de alopecie, părul îşi recapătă desimea, în medie de la 14% la 248,5% (faţă de desimea pe care o avea înaintea tratamentului).
• Bărbaţii sub 40 de ani, la care chelirea a început mai puţin de 10 în urmă şi la care dimensiunile cheliei nu au depăşit 10 cm în diametru, au mai multe şanse de a-şi păstra şi reface părul.
• Dacă veţi fi mulţumit de rezultat, va trebui să continuaţi fără întrerupere tratamentul cu minoxidil. În cazul întreruperii tratamentului, firele de păr regenerate vor cădea în câteva luni de zile.
• Tratamentul de durată cu minoxidil este considerat drept sigur. Doar în cazuri foarte rare, la oameni cu sensibilitate sporită faţă de acest medicament, minoxidilul poate provoca scăderea tensiunii arteriale, retenţia apei în organism şi ritm cardiac accelerat. Minoxidilul ar putea provoca, de asemenea, creşterea sporită a părului de pe faţă, dar pe bărbaţi acest efect secundar îi deranjează arareori.
• Vedeţi şi Instrucţiuni detaliate privind administrarea corectă a minoxodilului.

Date-cheie privind utilizarea finasteridului pentru tratamentul calviţiei la bărbaţi

• Mecanismul de acţiune al finasteridului este bine cunoscut. Acest medicament neutralizează funcţia fermentului 5-alfa reductază care, după cum spuneam mai sus, transformă testosteronul într-o formă mult mai activă (puternică) a acestui hormon – dihidrotestosteron. Finasteridul (în doze mari) se utilizează deja de mai mulţi ani pentru tratarea hiperplaziei benigne a prostatei (adenomului de prostată).
• Tratamentul cu finasterid este mai simplu decât cel cu minoxidil. Dacă veţi opta pentru acest medicament, va trebui să administraţi câte 1 pastilă (1 mg) pe zi.
• Primele rezultate pozitive ale tratamentului cu finasterid pot fi observate peste 4-6 luni. Veţi putea aprecia definitiv eficienţa finasteridului abia peste 1 an de la începerea tratamentului. Tratamentul atinge rezultate maxime peste vreo 2 ani de zile.
• Potrivit rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, finasteridul este mai eficient decât minoxidilul. Pe durata primului an, la 99% din bărbaţii care administrează cu regularitate medicamentul dat, căderea părului se opreşte (la 1% părul continuă să cadă).
• Refacerea firelor de păr, în regiunile afectate deja de calviţie, are loc, într-o măsură nesemnificativă, la 30% din bărbaţi, într-o măsură medie, la 16% din bărbaţi, şi într-o măsură semnificativă, la 20% din bărbaţi.

• Ca şi în cazul minoxidilului, finasteridul este mai eficient în cazul bărbaţilor la care calviţia încă nu a reuşit să se dezvolte într-o măsură considerabilă.
• Dacă veţi fi satisfăcut de rezultate, tratamentul cu finasterid (ca şi în cazul minoxidilului) va trebui continuat fără întrerupere. În cazul întreruperii tratamentului, firele de păr regenerate vor cădea în 9-12 luni.
• De regulă, finasteridul este tolerat uşor şi nu provoacă efecte secundare chiar şi în cazul unei administrări îndelungate.
• Doar în cazuri foarte rare, administrarea finasteridului ar putea provoca o scădere parţială a libidoului şi a funcţiei erectile. Tratamentul cu finasterid poate fi întrerupt dacă apar aceste efecte secundare.

Vedeţi şi Instrucţiuni privind utilizarea finasteridului.

Pot îmbina finasteridul cu minoxidilul? Tratamentul va fi mai eficient în urma acestei combinaţii?

Da. Minoxidilul şi finasteridul pot fi îmbinate şi rezultatele cercetărilor arată că acest tratament combinat poate fi mai eficient decât tratamentul cu numai unul dintre medicamentele respective.

Cum trec de la minoxidil la finasterid?

Dacă doriţi să treceţi de la minoxidil la finasterid, puteţi proceda în felul următor: timp de 6 luni de zile, aceste medicamente pot fi utilizate concomitent. După aceasta, administrarea finasteridului poate fi întreruptă, iar administrarea minoxidilului – continuată.

Care sunt metodele alternative de tratare a alopeciei? Ce tratament să aleg?

Nu există un tratament alternativ al alopeciei la bărbaţi.

În afară de finasetrid şi de minoxidil, există alte câteva medicamente cu acţiune şi cu efecte secundare similare (de exemplu, dutasterid), dar ele nu pot fi considerate cu adevărat drept o soluţie alternativă.

O altă posibilitate de refacere a firelor de păr, în cazul bărbaţilor afectaţi de alopecie androgenetică, este transplantul de păr, dar după această procedură medicală, administrarea minoxidilului sau finasteridului devine obligatorie, pentru a opri căderea părului şi a conserva rezultatele cosmetologice bune pe care le aduce operaţia. De aceea, transplantul de păr este mai curând o procedură complementară tratamentului medicamentos, creând posibilităţi suplimentare pentru refacerea firelor de păr în regiunile unde acestea nu pot fi regenerate chiar şi cu ajutorul unui tratament medicamentos de durată (v. Cum are loc transplantul de păr?).

Tactica tratamentului alopeciei în toate cazurile este aceeaşi şi depinde într-o măsură foarte mică de stadiul alopeciei.

Indiferent de cât de severă este căderea părului în cazul dvs., ar fi corect să începeţi tratamentul cu minoxidil sau finasterid (sau cu o combinaţie a acestor doctorii). Dacă, în afară de căderea părului, vă mai deranjează şi mătreaţa abundentă (seboreea), ar fi corect să o trataţi, conform recomandărilor din articolul Cum să scăpaţi de mătreaţă.

Pe durata primului an de tratament, veţi atinge scopul principal al acestuia: cel mai probabil, căderea părului se va întrerupe, iar firele de păr care au căzut vor începe să se regenereze. Pentru bărbaţii care încep tratamentul în stadiul timpuriu al alopeciei, acest rezultat s-ar putea dovedi suficient. În acest caz, ei pot să continue, pur şi simplu, tratamentul atât cât cred de cuviinţă.

Pentru bărbaţii care au început tratamentul într-un stadiu mai avansat al alopeciei, acesta s-ar putea dovedi mai puţin eficient şi nu va elimina chelia complet, chiar dacă va stopa avansarea acesteia. În acest caz, peste 1 an de tratament, se poate recurge la transplantul de păr şi continua administrarea minoxidilului sau finasteridului.

Alopecia androgenetică la femei

“Bună ziua! Câţiva ani în urmă am observat că părul de pe creştet s-a rărit, aşa că se vede pielea de pe cap, iar cărarea a devenit foarte lată. Pe părţile laterale ale capului însă şi ceva mai sus de frunte părul e în regulă.

La început am încercat tot felul de şampoane şi măşti pentru a întări rădăcinile firelor de păr, dar fără niciun rezultat. Am mers la medic. Specialiştii mi-au spus că e vorba de alopecie androgenetică, adică de o calviţie obişnuită, de care suferă nu numai bărbaţii, dar şi femeile. Nu am auzit însă niciodată că aşa ceva ar fi posibil. Am mai văzut, desigur, femei cu părul foarte rar pe creştet, dar credeam că e vorba de vreo boală sau de efectul unor medicamente. Spuneţi-mi, vă rog, ce aş putea face?”

Din păcate, alopecia androgenetică are loc nu numai la bărbaţi, dar şi la femei. Potrivit datelor furnizate de cercetătorii contemporani, până la vârsta de 30 de ani, circa 12% dintre femei suferă de o cădere mai mult sau mai puţin accentuată a părului, determinată anume de această cauză.

Cu anii, probabilitatea dezvoltării alopeciei androgenetice creşte. Pe la 50 de ani, alopecia androgenetică debutează la circa 25% dintre femei, iar la senectute (70 de ani şi mai mult), circa 40% dintre femei suferă de căderea părului, determinată de această cauză.

Modificarea modului de creştere a părului în caz de alopecie androgenetică are loc, de regulă, în regiuni anumite ale scalpului (altfel spus, chelia avansează după un anumit tipar), de aceea, alopecia androgenetică se mai numeşte şi Pattern alopecia, de la englezescul “pattern” – ceva ce se întâmplă după un anumit şablon, tipar.

Care sunt cauzele ce determină alopecia androgenetică la femei? Este adevărat că aceasta este legată de anumite tulburări hormonale?

Cauzele exacte ale apariţiei alopeciei androgenetice la femei nu sunt cunoscute. După toate aparenţele, la femei această condiţie se dezvoltă altfel decât la bărbaţi (v. mai sus).

Ştiind că termenul “androgeni” înseamnă “hormoni sexuali masculini”, multe femei consideră că alopecia androgenetică este o boală “hormonală” şi e legată de “creşterea nivelului de hormoni masculini sexuali în sânge”.

Aceste concluzii, în aparenţă logice, sunt, de fapt, eronate.

În cadrul studiilor ştiinţifice, s-a stabilit că, în cazul alopeciei androgenetice, cantitatea hormonilor sexuali masculini (androgeni) din organismul femeii se menţine, de regulă, în limitele normalităţii.

Cu toate acestea, există, totuşi, o anumită legătură dintre “căderea părului” şi hormonii sexuali. După cum am arătat în articolul privind modul de stabilire a cauzei căderii părului, la unele femei cu o concentraţie mai mare de hormoni sexuali în sânge sau cu o mai mare sensibilitate la aceştia, se poate constata, de asemenea, o cădere mai accentuată a părului (asemănătoare cu alopecia androgenetică).

În asemenea cazuri, în afară de căderea părului, femeile mai notează, de regulă, şi alte simptome:

• Creşterea mai accentuată a părului de pe faţă şi de pe corp;
• Probleme cu ciclul menstrual (ciclul neregulat) (v. Ciclul menstrual neregulat);
• Dificultăţi de concepere (v. Explicaţia infertilităţii);
• Probleme cu pielea (coşuri, acnee) (v. Cum să scăpaţi de acnee);
• În aceste cazuri, aproape jumătate dintre femei au fost diagnosticate în trecut cu Sindromul ovarelor polichistice.

Dacă nu acuzaţi asemenea simptome, atunci legătura dintre căderea părului şi creşterea nivelului de hormoni sexuali în sânge este puţin probabilă.

Tratamentul alopeciei androgenetice la femei

Din toate medicamentele propuse pentru tratamentul alopeciei androgenetice la femei şi testate până în acest moment, şi-a dovedit eficienţa doar minoxidilul.

Date-cheie privind utilizarea minoxidilului în tratamentul alopeciei androgenetice la femei

• Mecanismul de acţiune a minoxidilului nu se cunoaşte în momentul de faţă. Iniţial, medicamentul a fost creat pentru a trata hipertensiunea arterială.
• Dacă optaţi pentru minoxidil (concentraţia recomandată: 1-2%), loţiunea va trebui aplicată pe pielea afectată de alopecie de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara).
• În prima etapă de utilizare a minoxidilului, acesta poate accelera căderea firelor de păr. Acest lucru este normal şi este determinat de faptul că minoxidilul forţează foliculii piloşi să “renunţe” la firele de păr vechi şi să înceapă sintetizarea substanţei necesare pentru firele de păr noi. Căderea părului încetează abia peste câteva săptămâni sau luni de la începerea tratamentului.
• Primele rezultate pozitive pot deveni vizibile peste 4-6 luni. Dar numai peste 1 an de zile, veţi putea aprecia eficienţa reală a tratamentului.
• Rezultatele unei cercetări au arătat că tratamentul cu medicamente ce conţin minoxidil, timp de 1 an de zile, a condus la stoparea alopeciei androgenetice şi la regenerarea, mai mult sau mai puţin semnificativă, a părului la peste 29% dintre femei (contra 11,8% din grupa care a administrat placebo).
• Cel mai neplăcut efect secundar al minoxidilului la femei ar putea fi creşterea sporită a părului de pe faţă. Acest efect secundar se constată, în medie, la 6% dintre femeile care utilizează medicamente cu concentraţia de 2% şi la 14% dintre femeile care administrează medicamente cu o concentraţie a minoxidilului de 5%. După întreruperea medicaţiei, se întrerupe, în câteva luni de zile, şi creşterea accelerată a părului de pe faţă.

Vedeţi şi Informaţii suplimentare şi recomandări privind administrarea corectă a minoxidilului.

Alte medicamente cu eficienţa mai mult sau mai puţin dovedită

Finasterid

Eficienţa finasteridului în tratamentul alopeciei androgenetice la femei nu este dovedită în momentul de faţă. În cadrul unui studiu, s-a constatat că administrarea zilnică a 1 mg de finasterid, timp de 1 an (aceeaşi schemă de tratament şi-a dovedit eficienţa în cazul bărbaţilor care suferă de alopecie androgenetică), nu conduce la rezultate cât de cât pozitive, în special la femeile care au ajuns la menopauză.

Rezultatele unor cercetări indică asupra faptului că doze mai mari de finasterid (până la 5 mg zilnic) ar putea fi eficiente, dar deocamdată nu am găsit recomandări precise în această privinţă.

Anticoncepţionale cu acţiune antiandrogenă

Unele femei se interesează dacă pot utiliza contraceptive orale cu componente antiandrogene pentru tratamentul alopeciei androgenetice.

La această întrebare am putea răspunde în felul următor: în cazul femeilor, în organismul cărora se sintetizează, într-adevăr, o cantitate sporită de hormoni sexuali masculini, contraceptivele cu componente antiandrogene (clormadinion, drospirenon, acetat de ciproteron, spironolacton, flutamid) pot reduce, într-adevăr, căderea părului.

Cu toate acestea, în cazul femeilor cu o concentraţie normală de hormoni sexuali masculini în sânge, aceste remedii sunt, cel mai probabil, ineficiente. Cel puţin în prezent nu există sau sunt insuficiente datele care ar indica asupra eficienţei medicamentelor date.

Anticoncepţionalele obişnuite, care conţin analogi ai hormonilor sexuali feminini (estrogen sau progesteron), sunt considerate, de asemenea, drept ineficiente în cazul alopeciei androgenetice.

Care sunt celelalte posibilităţi de tratament al alopeciei androgenetice la femei? Ce tratament trebuie să aleg?

Deocamdată, nu există un tratament alternativ al alopeciei androgenetice la femei.

O altă posibilitate de refacere a firelor de păr, în cazul femeilor afectate de alopecie androgenetică, este transplantul de păr, dar după această procedură medicală, administrarea minoxidilului este obligatorie, pentru a opri căderea părului şi a conserva rezultatele cosmetologice bune pe care le aduce operaţia. De aceea, transplantul de păr este mai curând o procedură complementară tratamentului medicamentos, creând posibilităţi suplimentare pentru refacerea firelor de păr în regiunile unde acestea nu pot fi regenerate chiar şi cu ajutorul unui tratament medicamentos de durată (v. Cum are loc transplantul de păr?)

Tactica tratamentului alopeciei androgenetice poate fi descrisă în felul următor:

1. Pentru planificarea tratamentului, mergeţi neapărat la medicul tricolog, care va trebui să excludă toate celelalte cauze posibile ale căderii părului.
2. În cazul în care diagnosticul de alopecie androgenetică va fi confirmat, va trebui să începeţi tratamentul cu minoxidil. Dacă, în afară de căderea părului, vă mai deranjează şi mătreaţa abundentă (seboreea), ar fi corect să o trataţi conform recomandărilor din articolul nostru Tratamentul mătreţei. Pe durata primului an de tratament, veţi atinge scopul principal al acestuia: cel mai probabil, căderea părului se va întrerupe, iar firele de păr care au căzut se vor regenera parţial.

Pentru femeile care încep tratamentul în stadiul timpuriu al alopeciei, acest rezultat ar putea fi mulţumitor. În acest caz, ele pot să continue, pur şi simplu, tratamentul cu minoxidil atât cât cred de cuviinţă.

Femeile care au început tratamentul după ce au pierdut deja o cantitate semnificativă de păr, nu vor reuşi, cel mai probabil, să atingă regenerarea completă a acestuia (chiar dacă vor stopa căderea lui ulterioară). În acest caz, peste 1 an de tratament regulat cu minoxidil, femeile pot recurge la transplantul de păr şi continua tratamentul medicamentos.

Metode de tratare a alopeciei androgenetice la bărbaţi şi la femei, după toate aparenţele, ineficiente, deşi foarte populare

Mai jos, vom enumera lista metodelor de tratament şi a medicamentelor, a căror eficienţă nu a fost dovedită în cazul alopeciei androgentice:

• Aminoacizii şi vitaminele (biotina, niacina) la oameni care se alimentează normal;
• Uleiul de mei sau alte uleiuri vegetale;
• Remedii din medicina tradiţională chinezească (inclusiv ginsengul şi doctoriile ce conţin ginkgo);
• Remedii ce conţin, în calitate de componentă principală, pergamută, hibiscus, cafeină, melatonină, Aloe vera, extracte din fructele palmierului pitic Sabal, ceai verde, extracte din alge;
• Stimularea electromagnetică;
• Terapia laser;
• Retinoizii;
• Mijloacele care îmbunătăţesc circulaţia sângelui în regiunea foliculilor piloşi, inclusiv prostaglandinele (de pildă, misoprostol);
• Capsule sau fiole ce conţin aminexil;
• Mezoterapia;
• Botoxul (botulotoxina);
• Remedii ce conţin alfatradiol, fluridil sau fulvestrant;
• Remedii topice cu corticosteroizi;
• Şampoane cu ketoconazol sau cu zinc pirition, pentru oamenii care nu suferă de seboree sau de mătreaţă severă.